Abaris, cunoscut şi ca Abaris Hiperboreanul
era probabil un șaman
(ca Aristeas din mitologia greacă),
care a trăit în anul 568 î.e n., înainte de
războiul troian, sau de timpul lui Pitagora (530 î. e.n.).
Potrivit lui Suda, "cum mulți oameni şi-au trimis
soli la atenieni, se spune că Abaris a fost trimis hiperboreenilor, în timpul
celei de-a 53-a olimpiade" (568 î.e.n. / 565 î.e.n.).
Pindar (în fragmentul 270) îl plasează pe Abaris în
timpul lui Crasus (561 î.e.n. / 546 î.e.n.). Alții vorbesc de 696 î.e.n. / 693
î.e.n.
Potrivit lui Colli, "figura lui Abaris este
stabilită istoric, dar ea este punctată de adăugiri mitice. Determinarea
cronologică a lui Pindar se referă la jumătatea secolului VI î.e.n., dar Erwin
Rohde susţine că Abris ar fi trăit între sfârşitul secolului VII şi jumătatea
secolului VI î.e.n. El zicea că Abris era ocultist, ezoteric, mag.
Lycurgus scria că "Abaris, după ce a fost posedat de
zeu, a călătorit în Grecia cu o săgeată
și a pronunţat oracole și discursuri de divinație. Abaris, în timpul unei
foamete printre hiperboreeni,
a plecat și a devenit mercenarul lui Apollo. După
ce a învățat de la el răspunsurile
oraculare, a călătorit prin Grecia,
ţinând săgeata, simbolul sageata lui Apollo, şi a spus oracole.”
Scit sau sau hiperborean, a călătorit prin toată Grecia, şi a fost mai ales admirat de atenieni. Se spunea că a primit o săgeată zburătoare de la Apollo cu care a trecut prin aer, precum și darul de divinație; i s-au atribuit de asemenea, foarte mari cunoștințe de medicină, și Platon l-a privit ca un mare maestru în arta de incantațiilor. Este un reprezentant al înțelepciunii barbarilor, despre care contemporanii lui Herodot începeau deja să înveţe, și purificările mistice, dragi orfeoteleştilor și pitagoricienilor.
Scit sau sau hiperborean, a călătorit prin toată Grecia, şi a fost mai ales admirat de atenieni. Se spunea că a primit o săgeată zburătoare de la Apollo cu care a trecut prin aer, precum și darul de divinație; i s-au atribuit de asemenea, foarte mari cunoștințe de medicină, și Platon l-a privit ca un mare maestru în arta de incantațiilor. Este un reprezentant al înțelepciunii barbarilor, despre care contemporanii lui Herodot începeau deja să înveţe, și purificările mistice, dragi orfeoteleştilor și pitagoricienilor.
Herodot
zicea că Abaris
combina puteri minunate:
în primul rând, ca șaman, desprindea sufletul
(simbolizată de săgeată) de trupul său, pe
de altă parte, era capabil să trăiască fără hrană. Platon spunea că el, ca magician, lansa incantaţii.
