În faţa legii, nimeni nu este mai presus. Şi nu
poate să declare că nu a cunoscut-o, sperând ca astfel să fie absolvit de vină.
Am observat des că vrăjitoarele de la noi nu fac
excepţie şi încalcă de foarte multe ori drepturile de autor, crezând că dacă se
vorbeşte într-un text despre ele sau sunt într-o poză, dacă au dat un interviu
la o publicaţie şi pe un site, au şi dreptul de a folosi acel material
publicistic în scop comercial şi publicitar după bunul său plac.
Ne vedem obligaţi să reamintim, pe scurt şi fără a
intra în dcetalii pur tehnice, ce înseamnă copyright, sau dreptul de autor.
Drepturile de autor, conform , reprezintă ansamblul
prerogativelor de care se bucură autorii cu referire la operele create; instituţia dreptului de autor este instrumentul de
protecţie a creatorilor şi a operelor lor
(conform http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_de_autor ).
Legea este
protejată de Convenţia de la Berna şi priveşte şi mediul virtual în egală
măsură, după ce în 2002 a intrat în vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de
Autor (WCT).
Prima lege privind
dreptul de autor în România a intrat în vigoare la 28 iunie 1923. În prezent,
dreptul de autor în România este protejat prin Legea 8/1996,
modificată şi completată prin Legea
285 din 23 iunie 2004.
S-a observat
preluarea unor articole întregi sau fotografii de către unele siteuri fără să
fie măcar menţionaţi autorul şi sursa, fără nicio aprobare scrisă de la cei care
deţin dreptul de autor, conform Legii 8 şi ceea ce este de fapt obligatoriu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu